Capcana vietii...

Privind prin gaura din perete, un şoricel văzu pe fermier şi pe soţia lui desfăcând un pachet.
“Oare ce se află acolo?” se întrebă şoricelul. A fost îngrozit să vadă că în pachet era o capcană pentru şoareci.
Întorcându-se la fermă, şoricelul dădu de veste tuturor despre ceea ce văzuse.
“Este o capcană pentru şoricei în casă! Este o capcană pentru şoricei in casă!”
Găina a cloncănit, şi-a ridicat capul şi a spus:
“Domnule şoarece, iţi pot spune doar atât: înţeleg că este o problemă gravă pentru dumneata, dar
nu are nici o consecinţă asupra mea. Nu pot fi deranjată de această informaţie”.
Apoi şoricelul se duse la porc şi îi spuse: “Este o capcană pentru şoricei în casă!”
Porcul a fost impresionat, dar a răspuns: “Regret domnule şoarece, nu pot face nimic, poate doar să mă rog pentru tine. Poţi să fii sigur că eşti în rugăciunile mele viitoare”
Şoricelul s-a dus apoi la vacă şi i-a spus ei: “Este o capcană pentru şoricei în casă!”
Vaca i-a răspuns: “Wow, domnule şoricel, îmi pare rău pentru tine, dar în ceea ce mă priveşte pe mine această capcană nu mă poate răni în nici un fel.”
În cele din urmă, şoricelul s-a întors în casă foarte deznădăjduit şi s-a decis să înfrunte de unul singur capcana. În acea noapte s-a auzit un sunet care vestea că ceva fusese prins în capcană. Soţia fermierului se grăbi să vadă despre ce este vorba, dar din cauza întunericului nu a văzut că în capcană era coada unui şarpe mare şi veninos. Aşa că acesta o muşcase.
Fermierul se grăbi cu soţia lui la spital, apoi o aduse acasă cu febră mare.
Toată lumea ştie că un bun remediu împotriva febrei este supa de pui, aşa că fermierul se duse şi sacrifică găina.
Cu toate acestea, starea soţiei sale se înrăutaţea.
Prietenii şi vecinii veniseră să stea cu ea, iar ca să ii poată hrăni fermierul a tăiat şi porcul.
Soţia fermierului nu se însănătoşi şi în cele din urmă a murit. La înmormântare au venit atât de multe persoane încât fermierul a sacrificat şi vaca pentru a-i hrăni pe toţi.
Şoricelul privea acum prin gaura din perete cu multă tristeţe…

Morala: Toţi suntem într-o călătorie numită viaţă. Atunci când auzi că cineva are o problema şi crezi că nu te priveşte, adu-ţi aminte că daca unul dintre noi este ameninţat, noi toţi suntem în pericol.

Viitorul si altele !

Mereu m-am intrebat daca in viitor vor exista oameni ! Sau totul o sa devina masinarie? Ne vor conduce robotii ? Vom avea nevoie de ulei de motor ca sa traim ? Sau doar de un pic de curent.Dar cum vom mai muri ? Va mai exista moarte si viata de dupa? Dar stai, ca inca nu stim daca exista viata dupa moarte.Sau poate ca exista, eu una cred ca exista.. nu ar fi fain? Ar fi ca si cum nu am muri niciodata si am trai o a doua viata!
Totusi sa revenim la ale noastre...
Viitorul suna bine ? Eu am sunat si nu mi-a raspuns nimeni.Da, asta-i veche oricum e funny.
Ma intreb daca in viitor ar fi numai roboti si poate ca si oameni, Dumnezeu ce scop ar mai avea? Desi spun gresit ceea ce spun , eu cred ca niciodata robotii nu vor inlocui oamenii.Poate ca tehnologia ar avansa mult, foarte mult sau poate ca mai mult de atat nu se mai poate.
Sunt foarte curioasa cum ar fi peste 100 de ani, daca as avea posibilitatea sa traiesc peste 100 de ani.. cine nu-si doreste asta pana la urma? oricat de urata ar fi viata uneori, dar nu e urata, ca viata nu are infatisare, are doar nimic, nimic special , pentru mine una, sau poate ca nu-mi dau eu seama ce as putea pierde.In fine.
Iubesc tehnologia din ziua de azi.Mi-as dori sa se inventeze o masina de facut bani, hai sa fim materialisti.Fiecare om sa aiba una.Sa nu ne mai plangem atat de bani, chiar daca muncim ca sa ii avem.Desi unii n-au nici atat sau macar posibilitatea de ai face.
Imi place ca trec de la una la alta.
As putea sa inventez multe prostii de genul.Ha ha ha.
Daca eu le cred prostii , apai voi ?
Oricum , ceva adevar este.
Nu?
:)
As vrea sa va vorbesc si despre prietenii mei , in special cei care m-au uitat deja.Dar decat sa le fac lor reclama mai bine ma abtin si va spun lucruri neinteresante ca pana acum,nu? Ha ha.
Si totusi ... viitorul.
Imi place sa-mi traiesc prezentul cu gandul la viitor si cu spatele la trecut.Iubesc ideea ca maine e o alta zi, proasta.
Si cu asta basta, am incheiat mica mea ... poveste?

Suflete pereche!

Oare cati oameni credem in suflete pereche? Dar in dragoste? Nu cred ca sunt 90% care cred in dragoste.. cred ca nici 50% macar.Daca toata lumea ar crede in dragoste.. chiar, oare cum ar fi daca toti am crede in dragoste? Am iubi si nu am face persoana de langa noi sa sufere? Nu am rani sentimentele celor dragi si nu am minti pe nimeni in interesul nostru.Dar cati credem in dragoste la prima vedere? Mereu sunt intrebari fara raspuns.Poate daca am aduna toti oamenii din lume si i-am intreba nu am avea timp de altceva, nu am avea timp de a descoperi intr-un final dragostea.Desi uneori nu avem nevoie de dragoste, cum spune zicala : "Dragostea trece prin stomac!" si uite asa ajungem la "bani".Daca nu ai bani.. nu poti avea nimic.Eu una nu cred asta.. cred ca daca ai bani nu poti cumpara dragostea. Poate prietenia da, pentru ca sunt multi care sunt prieteni cu cineva doar pentru bani,care de fapt nici aia nu-s ai lui ci a parintilor, in unele cazuri.Daca ai bani poti avea aproape totul dar nu si sanatate.Oricum suntem fericiti atata timp cat avem bani, fericire,sanatate si dragostea celor din jur.